MOLDOVA: REPERE ALE NORMALITĂȚII

            Nu, nu e normal ca o pătrime din populația țării să lucreze peste hotarele ei, nu e normal ca acești oameni înstrăinați să ridice, cu copiii lor născuți pe meleaguri străine, natalitatea țărilor unde muncesc. Dar, dacă totuși lucrul acesta s-a întâmplat, apoi e bine ca să se facă ceva pentru tinerii moldoveni care nu și-au văzut poate niciodată țara de origine.

 Și s-a făcut. Este vorba de Proiectul pilot DOR, destinat dezvoltării legăturilor emoționale dintre diaspora și Republica Moldova. Organizat în stil de tabără de vară axată pe valori tradiționale, proiectul va fi implementat în perioada 20-28 August 2013 în Republica Moldova. Pentru realizarea programului vor fi selectați  20 participanți din diferite țări în care este prezentă diaspora și 5 tineri din Republica Moldova. În agendă sunt planificate activități creative (Misiunea secretă), sportive, artistice, lingvistice, de cunoaștere a istoriei și culturii, Laboratoare (ceramică, muzică, dans, bucătărie națională, arheologie, fotografie), vizite culturale (locuri de patrimoniu) și întâlniri oficiale (Guvern, Ministere). Toate activitățile vor fi desfășurate într-un stil interactiv și dinamic.

Programul-pilot DOR are misiunea de a sensibiliza tinerii din generația a doua  și a treia de migranți cu privire la identitatea lor culturală și de a crea legături emoționale între Republica Moldova și reprezentanții diasporei moldovenești. Programul a apărut drept rezultat al  necesității clar exprimate a diasporei moldovenești de a  menține relația cu valorile tradiționale ale țării și de a crește apropierea tinerilor din diasporă cu Republica Moldova. Și este primul pas spre dezvoltarea unui program amplu care vizează diferite categorii de beneficiari, inclusiv pe cei interesați de turismul rural și cultural.

Programul pilot DOR este organizat  de Guvernul RM (Biroul pentru Relații cu Diaspora) în parteneriat cu OIM Moldova. A fost lansat pe 4 iulie de către șeful Biroului pentru relații cu diaspora Victor Lutenco. Condițiile de participare presupuneau o vârstă a copiilor cuprinsă între 14-16 ani, o stare de sănătate bună, posibilitatea de a comunica în limba română și o contribuție de 100 euro. Nu ne rămâne decât să așteptăm, până la sfârșitul verii, rezultatele realizării proiectului.

            Un alt reper de normalitate l-am găsit în acțiunea „Fete pe biciclete”, organizată de trei fete de la Chișinău, pasionate de ciclism. Acestea s-au gândit că orașul lor, în care există un trafic automobilistic nebun, ar merita o corectare în stil european. Au organizat deci un marș al fetelor pe biciclete prin tot orașul, atrăgând atenția trecătorilor și automobiliștilor prin ținutele lor cochete, prin bicicletele lor colorate și decorate cu iepurași și ursuleți nostimi. Mesajul celor circa 60 de fete îmbrăcate în rochii și fuste a fost un imn dedicat feminității care urmează a fi protejată și mai ales admirată, dar a fost și un reproș la adresa primăriei orașului Chișinău. Unde-s pistele pentru bicicliști? Dar cele pentru bicicliste? Singura pistă pentru biciclişti din capitală a fost amenajată în 2005 pe bulevardul Dacia, dar fără mare folos. Din ea, ca și din Dacia, au rămas doar amintirile. Pentru a susține acțiunea „Fetelor pe biciclete”, activistul pentru drepturile omului Oleg Brega a tras pe el o fustă și s-a încadrat cu curaj în marș.  

            Nicola Baldassare, un italian de la Chișinău, pune la dispoziția opiniei publice alte două repere de normalitate moldovenească. Unul este noutatea că pizza moldovenească și în genere mâncărurile italienești ce pot fi gustate în Moldova au crescut considerabil în calitate. Schimbarea s-a produs odată cu înmulțirea localurilor cu nume italienești precum

„Carmelo”, „Caruso”, „Bella Napoli”, „Pizzamania”, „La Divina” și altele. Au trecut fără întoarcere, zice italianul, timpurile când pizzele moldovenești erau groase de 5 cm și puteau fi digerate în minim 12 ore, astăzi la Chișinău poți mânca pizza la fel de bună ca cea italiană. Majoritatea materiilor prime sunt importate din Italia, iar unele  localuri au și cuptor cu lemne.

            Trendul italian va putea, credem, să aibă mare viitor în capitala Moldovei, pentru că moldovenii, o zice tot Baldassare, au talent. Ca să demonstreze această ipoteză italianul nostru povestește ce i s-a întâmplat într-o noapte când îl chinuia insomnia și se învârtea fără scop prin apartamentul său. La un moment dat aude dinspre fereastra deschisă un zgomot straniu, și totuși cunoscut, catalogabil ca fiind o emisiune de aer provenind din stomac, prin cavitatea bucală, mai pe scurt un râgâit. Drace, nu e posibil să auzi așa ceva la trei de noapte!.. Ce a descoperit italianul privind afară în curte? Chiar sub ferestrele casei sale un grup de băiețandri fără somn ca și el organizase un concurs pentru cel mai răsunător râgâit. Concurentul, înainte de probă, bea o jumătate de sticlă de apă minerală „Gura Căinarului”,teribil de gazată, apoi încerca să producă un râgâit cât mai sonor… Concursul a fost câștigat de un băiat subțirel, dar dotat cu un esofag extraordinar. Râgâitul produs de el s-a auzit pe o rază de 5 km. Ca premiu i-a fost oferită o ladă de bere „Chișinău”. Învingătorul a destupat imediat o sticlă și a dat-o peste cap dintr-o răsuflare. „Ia ce-i bună!!” „Să fii sănătos!!”

            Nu există nicio îndoială: moldovenii au talent!