După îndemnul lui Voltaire

Am crezut întotdeauna în rațiune, am iubit-o pe Athena Palada.  Am repudiat religia și toate prejudiciile. Am îmbrățișat știința.

Athena Palada, zeița înțelepciunii la Greci

Și mă mir cum este posibil, în timpul nostru luminat din abundență, ca unii intelectuali - ei, știutorii prin definiție! - să aibă rătăciri religioase. Hm, omul e duplicitar și conformist, aceasta o fi explicația. Așa e, natura umană e complexă, biserica e doar simbolul unei comunități, nu te încrâncena, îmi zic. Și deci încerc să-i respect pe acești intelectuali, să fiu adicătelea tolerant. Dar nu pot. Îi înțeleg pe oamenii simpli, dar nu îi iert pe filosofi. E peste puterile mele să-l împac pe Darwin cu Adam și cu Eva. Și deci, îl judec aspru pe prietenul meu italian care merge la biserică, îl deplâng pe fostul meu elev, azi profesor important, care se declară credincios.

Oricum, pe termen lung, mă consolez, rațiunea este învingătoare. Știința a schimbat lumea și progresul galopează. Milioane de oameni au ieșit din neagra mizerie în care trăiau – datorită progresului și globalizării.

Totuși, într-un mod cu totul paradoxal, progresează nu numai știința, tehnica și bunăstarea, ci și populismul, ignoranța, religiile, șarlatanii. Ungaria devine fascistă. Polonia - catolică și retrogradă. În Uniunea Europeană! Să nu mai vorbim de țările musulmane. România e plină de biserici și catedrale noi, de moaște sfinte și exorciști. Republica Moldova, țara oligarhilor, acordă Premiul Național pentru literatură unui obscurantist, amintindu-mi-l pe Caligula, împăratul roman care, după cum se spune, îl făcu senator pe calul său preferat.

Totuși, nu sunt disperat. Cred în progres. Și îmi cultiv grădina, după îndemnul lui Voltaire. Rosmarinul meu este frumos. Se zice că rosmarinul întărește memoria.