Noi, moldovenii, suntem vecini gard în gard cu Uniunea Europeană. Am declarat chiar că am vrea să ne integrăm în Europa. Ne place bunăstarea europeană, cultura europeană, stilul european. Nu ne place însă spiritul de libertate european. Ah, multiculturalismul. Ah, toleranța religioasă. Ah, toleranța minorităților sexuale. Mai ales asta de la urmă nu ne place.
Avem dreptate să nu ne placă. E natural să nu ne placă. Noi, descendenții unei civilizații țărănești, suntem obișnuiți cu cucoșul care călărește găina, cu dusul vacii la buhai, cu motanii care intră primăvara în călduri și miorlăie sinistru pe acoperișuri. Nu numai că suntem obișnuiți – iubim chiar cu o anumită gingășie aspră animalele acestea care urmează din timpuri imemoriale legea lui dumnezeu. Cârlanii și iezii primăverii ne înduioșează, simțim pentru vaca care a fătat cu bine o caldă gratitudine. Iată de ce iubirea unui mascul pentru alt mascul ori a unei femele pentru altă femelă ne pare o nebunie. E o nebunie pentru că nu dă fructe, nu produce cârlani, și nu se știe pe ce instincte, pe ce legături tainice se bazează. Și deci, rupe cercul naturii în care ne aflăm cu toții și se pune în afara legii lui dumnezeu.
Dar nu mai trăim demult într-o societate patriarhală. Omul s-a rupt de natură, mai bine zis a creat o continuare deosebită a naturii în noosferă, în sfera socială, în sfera spiritului. Și-a potențat nemărginit gândirea, și-a reprimat anumite instincte. A devenit o ființă liberă, care se creează pe sine însuși pe baza unor idealuri. Tinde să se rupă din vechile tipare, să inventeze lucruri și relații noi, să-și lărgească nemăsurat libertatea. Lucrul acesta a fost mai ales posibil în Occidentul industrializat, unde libertatea a avut o bază materială solidă. Iar homosexualitatea e un copil din flori a libertății. Puternic reprimată de religiile monoteiste de-a lungul secolelor, a fost încetul cu încetul acceptată în societățile democratice capitaliste. A devenit o opțiune de om liber. Homosexualii au fost mai întâi dezvinovățiți. Au fost mai apoi acceptați ca oameni obișnuiți. Astăzi e în curs legitimarea căsătoriilor dintre persoanele de același sex. Care legitimare nu este doar o chestiune de schimb de inele la biroul stării civile. Înseamnă și încadrarea acestor persoane într-o determinată categorie juridică, care prevede drepturi și obligații reciproce, dar și față de stat. ...Și noi, moldovenii, ce facem? Intrăm în noosferă ori rămânem la coada vacii? Acceptăm libertatea în întregime, ori așa, doar pe jumătate? Dar nu poți să fii gravidă, vorba ceea, numai oleacă.
Republica Moldova s-a cerut în clubul Europei și Europa i-a pus în față niște condiții. Printre care și adoptarea unei legi anti-discriminare, care nu prevede nici uniuni civile pentru homosexuali, nici căsătorii. Este o lege inofensivă care tinde să înlăture discriminarea minorităților. Dar iată că apare imediat frontul antieuropean moldovenesc, sfânta alianță a bisericii ortodoxe, partidului comuniștilor și partidului popular creștin-democrat, care deschid un foc turbat asupra acestei legi. Și ce este această lege? Un fel de spravkă pentru Europa că suntem sănătoși la cap!
Ei bine, partidele ca partidele, stau înglodate în populismul lor ticălos. Dar ceilalți? Că uite cât de puțini îs cei care au îndrăzneala să vorbească despre legea antidiscriminare, băieții de la Curaj.net , Natalia Ghilașcu, Vitalie Sprînceană. Să abordăm subiectul cu îndrăzneală, cu toate că știu că nu ne place. Și că am vorbi cu mai mare plăcere despre cârlani. Dar, dacă vrem în Europa, trebuie să ne placă nu numai euro și evroremontul.
Nessun commento:
Posta un commento