METODA DE REZISTENȚĂ A LIDIEI BOLFOSU

Pentru a rezista influenței stricăcioase a Occidentului, care și-a întins tentaculele în Ucraina, Vladimir Putin și-a introdus în această țară trupele, a ocupat Crimeea și e foarte posibil că o va alipi la Rusia-mamă. În felul acesta pensionarii crimeeni, nostalgici după Uniunea  Sovietică, vor putea să-și contemple idolii netulburați, punând la poalele monumentelor lui Lenin garoafe roșii în fiecare dimineață; iar tinerii ruși cărora le era prea greu să învețe limba ucraineană, nu vor mai învăța-o. Și nu vor avea la ei acasă fasciști și naționaliști pro-occidentali, care să le bage pe gât drepturi pentru toți, femen, gay și alte porcării. De azi înainte cazacii vor face ordinea! Ura! Occidentul nu va trece! Rusia a rezistat!

În fața unui Occident amenințător rezistă de ceva vreme și un grup de moldovence de la Roma. Imaginați-vă, Occidentul le-a amăgit cu lefuri mari pe când țara lor se ducea la fund și le-a pus să îndeplinească munci umile, adică să fie îngrijitoare de bătrâni și femei de serviciu. Le-a mai impus să învețe limba italiană, să însușească diferite elemente ale culturii italiene. Ba chiar, zâmbind perfid, le-a mai învățat să se alimenteze italienește, să bea vinuri învechite și să mănânce, ce oroare, brânză cu mucegai, gorgonzola! Iată ce-au pățit sărmanele moldovence.

Dar, în fața acestor nedreptăți ale decadentei culturi occidentale, moldovencele noastre au hotărât să reziste… De fapt, ar trebui să schimb tonul, căci comparația rezistenței lui Putin cu rezistența moldovencelor e cam exagerată. Și s-ar putea să se supere și Putin, și moldovencele. Voi lua-o deci mai moale și voi povesti liniștit despre Lidia Bolfosu. Și despre metoda ei de a rezista în Occident.

În Republica Moldova Lidia a fost director adjunct la Liceul Teoretic „Liviu Damian” din orașul Râșcani. Acolo, la Râșcani, în nordul Moldovei, profesoara de muzică Lidia Bolfosu a întemeiat un ansamblu folcloric, „Arțăraș”. A avut succes, și nu doar în patrie. În 2000 „Arțăraș” a participat la un festival folcloric în Italia, la Fivizzano, și s-a învrednicit de premiul „Delfino d’argento”, concurând cu 35 de grupuri folclorice din alte țări. S-au întors acasă, înaripați de succes. Dar Lidia, constrânsă de situația economică, a trebuit să emigreze în Italia. Povestește că nici nu și-a luat rămas bun de la elevii și învățăceii din ansamblu, îi era rușine. Și-i era ciudă că ea, descendenta unor mândri și înstăriți răzeși moldoveni, din vina blestemaților bolșevici ai lui Stalin, trebuia să argățească acuma în casele italienilor. Culmea, în una din aceste case, urma să șteargă de praf niște suvenire de origine sovietică, matrioște, insigne pionerești și comsomoliste. „Signora, vă rog frumos, dați-mi voie să nu mă ating de chestiile astea rusești, că îmi trezesc urâte amintiri. Fac altceva suplimentar, dacă se poate…” Nu, nu se putea, suvenirele din țara lui Stalin și a lui Putin erau sacre pentru signora, de aceea Lidia a fost rugată să nu mai vină la lucru.

„Dar oare ce-ar fi să-mi răsădesc  „Arțăraș”-ul aici, în Italia?” – s-a gândit Lidia într-o zi. Zis și făcut. Încet, gospodărește, „Arțăraș”-ul a fost pus pe picioare și a slobozit viguroase rădăcini pe „colinele fatale” ale Romei. În 2009 a avut loc primul concert de Crăciun. În jurul Lidiei Bolfosu s-a strâns o comunitate întreagă, pentru care folclorul, dansurile bătrânești, colindele, Capra, Ursul sunt tot atâtea prilejuri de comunicare umană și modalități inteligente de a te respecta pe tine însuți.

 Au venit deci în „Arțăraș” familii întregi, cum ar fi cea a lui Vitalie și Tatiana Ciobanu cu fiicele Marcela și Lucia, ori familia Gramatic, care îi cuprinde pe soții Emilia și Iurie cu copiii Alina, Alexei și Costel, apoi familia lui Alexei și a Valentinei Nașco cu fiica Sănduța și au venit Vitalie Sârbu, care a devenit ulterior director artistic muzical al grupului„Arțăraș", și soția sa Maria. ...Apoi au venit Liuba Borș, Tamara Osadci, Nina Popescu, Tudor Bodolico, Valentina Țarălungă, Ana Pleșca, Valentina Scafari, Eugenia Moraru, Claudia Lupașcu, Nicolae Negură și mulți alții. Au venit români din România, Ștefan Căliman din Neamț, Ioachim Anton din Galați, Iuliana Maria Dan din Făgăraș, Motfolea Mihai din Roznov Neamț.  Și a venit italianul Sabatino Fusconi, care e împătimit de folclor, dansează și cântă la muzicuță, și încearcă aici în Italia o simpatică integrazione pe dos, a unui italian în mijlocul unei comunități moldovenești.

Și așa, „Arțăraș” a devenit vizibil. A participat la diferite evenimente culturale la Accademia di Romania, care le-a oferit cu generozitate, când a fost posibil, și local pentru repetiții. Atunci când în august 2012 au fost inaugurate la Muzeul Civilizației Romane zilele culturii Republicii Moldova, organizate de ambasadă cu prilejul aniversării de 20 de ani de la proclamarea independenței țării, ansamblul „Arțăraș” a prezentat un concert, pentru care a fost premiat de municipalitate, iar Lidia Bolfosu un referat despre costumele de port popular din secolul 19. 

 „Arțăraș” a participat cu dansuri de mare succes la public la edițiile anuale ale Sărbătorii popoarelor și la Maratonul de la Roma. A mers la Vatican să-l colinde pe Papa și la festivalul portului popular organizat la Episcopia românilor din Italia.  Apoi a mai fost invitat să dea reprezentații la teatrul Marrucino din Chieti cu un spectacol în italiană pe baza poveștilor noastre și la Terni, la carnaval, unde a prezentat un cântec românesc tradus în dialectul local și spectacolul de dansuri. A strâns fructuoase colaborări cu asociațiile „Dacia”, „Pro Patria”, „F.I.A.B.A.” și altele. Deosebit de mândră este Lidia Bolfosu și de faptul că a avut prilejul să evolueze la Accademia di Romania alături de celebra cântăreață Ionela Prodan.  De un succes răsunător a avut parte „Arțăraș” cu recentele concerte de Crăciun de la Romit tv.

 Recent, pe 2 martie 2014, ansamblul Lidiei Bolfosu a participat la ediția a șaptea a Mărțișorului de la Roma, la Teatro Tendastrisce, organizată de Asociația Românilor în Italia. Au avut marea onoare să inaugureze ei, arțărașii, evenimentul, prin suita de dansuri „Bătrâneasca”.

Ar mai fi de adăugat că Lidia Bolfosu mai este și un talentat maestru de ceremonii, fiind invitată la nunți, cumetrii, spectacole pentru copii - pentru a le da gust, sens, culoare. Iar familia italiană în care muncește actualmente încearcă să nu-i provoace amintirile neplăcute din trecut, din contra, o respectă foarte mult, îi întră cu plăcere în voie când merge la repetiții și merg și ei, cu copiii, să-i vadă concertele.

Cu prilejul sărbătorilor de primăvară Lidia Bolfosu a primit de la prietenii săi de la Roma un braț de buchete de flori. Se uita la acele buchete și își amintea florile pe care le primea cândva la 1 septembrie de la elevii ei, la școala de la Râșcani. Buchetele de la Roma au răsărit din buchetele de la Râșcani, în urma unei eroice munci de păstrare a identității nu atât naționale aș zice, dar proprii, personale. Lidia Bolfosu nu a vrut să se topească cu totul într-o altă identitate, a vrut și a luptat să rămână Lidia Bolfosu de altădată, cea care cânta și dansa și primea buchete de flori. Bravo, Lidia Bolfosu, ai reușit.