O CĂLĂTORIE IMAGINARĂ ÎN MOLDOVA

Mă numesc Veronica Ciubotaru și sunt președintele Asociației de promoție socială italo-moldovenească „Arcobaleno”. Sunt mediator intercultural la CINFORMI și mă entuziasmează mult ideea de a face de aici, din Italia, lucruri bune și frumoase pentru Moldova și pentru moldoveni. De aceea m-am implicat în mai multe activități ale comunității moldovenești din Italia. Am bune relații cu comunitatea italiană din Moldova, cu centrul cultural italian și cu camera de comerț italo-moldovenească, sunt distribuitor oficial în Trentino al revistelor „Moldova în progres” și „Il Ponte”. Am participat în anul acesta la ceremoniile de acordare a premiului Italia la Chișinău, organizate de Centrul cultural italian din Moldova, și la Congresul al cincilea al diasporei moldovenești.  Reprezint Italia în Consiliul economic și de investiții din Biroul Diasporei de la Chișinău. Iar Proiectul intercultural „Un viaggio per conoscere la Moldova”, realizat de asociația „Arcobaleno” și Consiliul asociațiilor și grupurilor reprezentative ale moldovenilor din Trentino, a avut ca scop anume facilitarea legăturilor cultural-economice dintre Moldova și Italia.

            Moldoveni și italieni se întâlnesc la Trento

Am plăcerea să vă relatez în continuare despre o întâlnire dintre comunitatea moldovenească și cea italiană, care a avut loc grație proiectului „Un viaggio per conoscere la Moldova”.  Întâlnirea a avut loc la Trento, pe 23 noiembrie curent,  într-o sală comunală din cartierul Clarina.

 Ne-au onorat cu prezența domnii Nicolae Nucă, consulul moldovean de la Bologna, și Andrea Morghen, reprezentantul Asesoratului pentru conviețuire și solidaritate internațională. Au mai participat reprezentanți ai instituțiilor de stat și private, apoi mulți moldoveni din partea locului sau oaspeți din alte orașe ale Italiei. Conaționalii noștri au venit însoțiți de prieteni italieni sau chiar de angajatori.

După prezentările de rigoare, organizatorii întâlnirii au făcut un excurs în istoria noastră. Au fost menționate rădăcinile romane ale poporului nostru, paginile glorioase ale trecutului, dar și secolele de aflare sub dominația unor puteri străine. S-a vorbit despre independența de care se bucură țara noastră timp de 21 de ani. A urmat o prezentare a Republicii Moldova elaborată de MIEPO (Organizația  de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului din Moldova) și Ministerul Economiei. Prezentarea a fost făcută de Alexandru Cazacu, președinte al asociației „Dor” de la Parma.

S-a vorbit despre situația economică actuală, despre posibilități, probleme și perspective. O informație foarte utilă a fost aceea despre parcurile industriale și zonele libere din Moldova, unde străinii au posibilitatea să investească în condiții avantajoase. De asemenea, a fost menționat coridorul de export spre Europa de Est care trece prin Moldova. Cu acest prilej, aș vrea să scot în evidență faptul că după Congresul al cincilea al diasporei moldovenești, după crearea Biroului pentru Relații cu Diaspora, apar mai multe posibilități de a atrage investițiile în țară, de a combate șomajul și de a recalifica emigranții care se întorc acasă, cu concursul si suportul Organizației pentru Dezvoltarea sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii  (ODIMM).

De aceea s-a și vorbit despre crearea unei rețele unice a asociațiilor moldovenești din Italia care să promoveze Republica Moldova, colaborând și cu numeroasa și foarte activa comunitate a italienilor din Moldova.

Oaspeții, invitați să călătorească imaginar în Moldova

Un oaspete deosebit al întâlnirii noastre a fost Serena Piovesan, o tânără doctorandă în sociologie, a cărei teză de doctorat a fost „Dove ballano i Moldavi la terra geme”

(dove ballano i moldavi la terra geme - Unitn-eprints.PhD

eprints-phd.biblio.unitn.it/745/1/Piovesan_tesi.pdf )

Serena Piovesan a scris această lucrare, „Unde joacă moldovenii, acolo pământul geme”,  fiind în strâns contact cu moldovenii din Trentino. A participat la sărbătorile lor, a făcut parte dintr-un colectiv de dans popular și a învățat să învârtă horele noastre, apoi a mers în Republica Moldova, unde a încercat să capteze spiritul poporului și exprimarea lui în dans. A cercetat comportamentul nostru în timpul marilor sărbători, dar și în viața cotidiană, făcând un șir de interesante observații.

            Exponatele din sală, fotografiile, suvenirele, cărțile, au permis vizitatorilor italieni să facă o călătorie imaginară în Moldova. Iată Casa Mare unde primim oaspeții, iată mânăstirile noastre Căpriana și Hâncu, iată mânăstirile rupestre de la Țâpova și Saharna, iată Orheiul Vechi, unde se găsesc vestigiile a trei civilizații deosebite. Iar acesta e stejarul lui Ștefan cel Mare de la Cobâlea. Iată apoi clasicii literaturii noastre și cărțile noastre. Și pentru că, după cum vorovește cronicarul, „nasc și la Moldova oameni”, iată-i pe cei care ne-au dus faima-n lume: Maria Bieșu, Eugeniu Doga, Grigore Vieru, Emil Loteanu, Vladimir Curbet...

            Iar invitatul special al seratei noastre, cântărețul de muzică populară Igor Cuciuc, a declanșat un val de emoții, făcându-ne aici, pe pământ italian, să ne cântăm, ca acasă, melodiile, să ne jucăm horele, să ne plângem dorurile. După care au fost servite invitaților bucate și vinuri moldovenești.

            Mulțumiri

  

            În calitatea de coordonator al evenimentului despre care v-am relatat, vreau să aduc mulțumiri din suflet unui șir de persoane și asociații: Asociației Creștine din Rovereto, condusă de preotul Ion Grebănosu; Asociației Sportive „Mister”, condusă de Olga Ginga și susținută de Gheorghe Deledeanu; Grupului de inițiativă a tineretului condus de Grigore Mitin și Iana Chiperi; membrilor asociației italo-moldovenești „Arcobaleno”; Asociației „Dor” de la Parma; apoi următorilor prieteni: Daniel Grecea, Ioana și Aleftina Grebănosu, Ion Chiperi, Mariana Adam, Ana Șevcenco, Lina Creciun, Victor Gorulea, Serena Piovesan, Elena Balan, Mircea Rusu, Vasile Balan, familia Chiperi, Valentina Ichim, Zinaida Gomoja, Ana Popa, Lidia Florea, Margareta Țurcanu, Tamara Cucu, Maria Șevcenco, Valentina Marin. Un cuvânt deosebit de laudă îl am pentru tinerii ospătari Eugen Rîjac, Marcel Feodorov, Elana Gherbovețchi, Lilian Enache.

            Mulțumesc de asemenea în mod deosebit Centrului de Informare al Imigranților CINFORMI, Asesoratului de conviețuire și solidaritate internațională, Asociației Moldova din Trento, Asociației Italia-Moldova din Varese, Asociației Gazeta Basarabiei din Roma, Assomoldave din Roma, Centrului Diaspora Moldova din Padova, Asociației Baștina din Padova, Asociației Basarabia din Torino…

            Sunt mulțumită mai ales de faptul că comunitatea italiană a rămas în mod evident plăcut surprinsă de felul nostru de a comunica, de a împărtăși frumosul și de a construi relații de colaborare. Iar lucrul acesta ne dă forțe pentru alte realizări.   

           
Veronica Ciubotaru.