Atunci când Victor Ianucovici a urcat - ceașca de el! - în elicopter ca să-și piardă
urmele, poporul revoluționar a mers la reședința sa de la Mejigorie. Așa, cu
hurta, cu gloata, și dintr-o bolnăvicioasă, plebee curiozitate. Vila, rămasă fără stăpân, și-a deschis larg
porțile, pentru ca să intre revoluționarii posesori ai unor modeste apartamente
de 2-3 camere la bloc. Care au călcat deci pe aleile frumos pavate
ale parcului și au ajuns la casa președintelui. Ah, dar ce frumusețe! Și
oamenii au îndrăznit să intre. Și au rămas cu gura căscată. Porți masive
în lemn de nuc și stejar, scări cu minunate incrustații, candelabre strălucitoare
imense, băi cu bideuri și televizoare de un lux exagerat, sere cu plante
exotice, grădină zoologică cu fazani și căprioare, imitații de ziduri și statui
antice, un imens garaj plin cu automobile de epocă, mai multe bărci cu
motor. Și un imens
galeon în stil spaniol ancorat afară, pe malul unui lac artificial.
Revoluționarii au intrat și în vila Procurorului General al
Ucrainei Pșonca. Ceea ce au văzut i-a scârbit
peste măsură. Un lux de prost gust îngrozitor. O groază de bani transformată în bibelouri scumpe și strălucitoare.
Și, uitat pe o masă, un plic cu numerele de telefoane a unui exorcist care
scoate dracii din om și mai tămăduiește și cancerul. Foarte grăitor, plicul cu
numărul exorcistului!
Fotografiile din casele lui Ianucovici și Pșonka dovedesc pe
de o parte o lăcomie nemăsurată, pe de altă parte o lipsă răsunătoare de cultură.
În fața acestui lux deșănțat, care se
ne fotte de sărăcia și
nevoile poporului, devii bolșevic fără să vrei, îți vine o poftă nebună de a
distruge orânduiala cea crudă și nedreaptă ce lumea o împarte în mizeri și
bogați.
Apropo de bolșevici și de stânga moldovenească și românească. Era
de așteptat ca aceștia să privească dacă nu cu entuziasm, atunci cel puțin cu
înțelegere zurba făcută de poporul ucrainean, că doar
se revoltau proletarii, masele de jos! N-a fost să fie. Iată ce susține
președintele partidului socialist din Republica Moldova Igor Dodon, în articolul „Standardele duble ale
demonocrației occidentale”: „În
Ucraina, statul de drept a fost scos în afara legii. Iar teroriştii de pe
euromaidan sunt legitimaţi ca cetăţeni democraţi şi luptători pentru valori şi
principii. Acestea sunt standardele duble ale demonocraţiei occidentale.
Criminalii cu steagul UE într-o mână şi cu coctailul Molotov în alta sunt
declaraţi eroi ai revoluţiei proeuropene.
Am mai văzut
asta şi în alte părţi. Acolo unde nu merge argumentul diplomatic, financiar şi
ideologic, este aplicat argumentul pietrelor de pe caldarâm. Tehnologia a fost
testată în atâtea ţări, inclusiv în Moldova în 2009, încât Ucraina nu avea
nicio şansă să scape teafără. Totul se desfăşoară ca la carte, după scenarii bine puse la punct.
Occidentul utilizează toate resursele sale propagandistice pentru a transforma gloata bezmetică de pe Euromaidan în eroi revoluţionari. Occidentul face tot posibilul să rupă Ucraina în bucăţi.”
Occidentul utilizează toate resursele sale propagandistice pentru a transforma gloata bezmetică de pe Euromaidan în eroi revoluţionari. Occidentul face tot posibilul să rupă Ucraina în bucăţi.”
Pe
aceeași lungime de undă cu Dodon se află și CriticAtac: „Modul de
operare în cadrul procesului de înlăturare a lui Yanukovici, mai mult, anulează
orice pretenție la democrație, stat de drept și justiție pe care opoziția
ucrainiană o avea. Faptul că acest act a fost susținut de UE prin vocea
președintelui Comisiei Europene Barroso devine și mai grav. UE încalcă chiar
principiile de funcționare ale democrației liberale, mai ales separarea
puterilor în stat și rolul votului. Yanukovici era totuși un lider ales în mod
legal și legitim, ce acceptase să se reîntoarcă la urne mai devreme. Așa-zisul
garant al democrației în Europa încalcă principiile pe care le promovează și
pentru care ucrainienii ar fi ieșit în stradă în primă instanță.
După toate aparențele, aceste evenimente nu pot fi descrise nici
ca o revoluție burgheză împotriva unui leader corupt, nici ca una socialistă a
unor mase de oameni ce preiau puterea pentru a-și exprima propriile interese.
E, din ce în ce mai clar, o lovitură de stat pregătită în exterior și purtată
prin intermediul unui grup de oameni foarte organizat ce exprimă poziții
neofasciste și de extremă dreapta.”
Și tot pe CriticAtac Alexandru
Racu afirmă: „Iulia
Timoşenko a fost eliberată printr-o decizie a parlamentului (de fapt deputaţii doar au eliminat componenta
penală din legea în baza căreia fostul premier a fost condamnată – V.D), şi tot
printr-o decizie a parlamentului a fost suspendat Ianukovici. Întrebare: se
prevede în Constituţia Ucrainei posibilitatea ca o majoritate parlamentară să
voteze eliberarea unei persoane încarcerate în urma unei hotărâri judecătoreşti?”
Desigur, suntem perfect îndreptățiți
să condamnăm nazi-fascismul și naționalismul ucrainean. Și tot astfel, trebuie
să ne străduim a înțelege dedesubturile economice ale evenimentelor ucrainene,
jocul marilor puteri. Este în drept să ne întrebăm și de ce în Statele Unite ale Americii
nu există lovituri de stat?; și să râdem când ni se răspunde: pentru că în acea țară nu există o
ambasadă SUA! Dar dincolo de
toate astea trebuie să vedem că revoluția ucraineană nu e una de import,
oamenii nu și-ar fi vărsat sângele pentru 100 de dolari. Și nu e un conflict de
clasă. Și nici național, căci o sumedenie de ruși din Ucraina au susținut
Maidanul. Revoluția din
Ucraina e o revoltă a poporului contra unei puteri politice corupte și
incapabile. E moartea lui Homo sovieticus, omul care așteaptă totul de la
stat, și nașterea cetățeanului conștient care știe că are un cuvânt de spus în
viața țării sale.
Nessun commento:
Posta un commento