Răul de Filat
Mai mulți comentatori
politici, precum și diferite asociații ale diasporei moldovenești, și-au
exprimat părerea de rău cu privire la criza politică din Republica Moldova,
care a dus la moțiunea de cenzură și căderea guvernului Filat. Oamenii au
dreptate. Tocmai în momentul când eram foarte aproape de încheierea unui acord
de asociere cu Uniunea Europeană, a trebuit să izbucnească războiul fratricid
dintre componentele alianței de guvernământ. Sfada dintre politicieni ar putea
foarte ușor să compromită acordul din toamnă, de la Vilnius. Și deci, e
legitimă întrebarea: dar oare ce nu le mai ajunge, de ce se sfădesc? Și cine a
început gâlceava? Filat! Răspunsul e pe buzele tuturora, el e răul! Anume Filat
a cerut demisia prim-vicepreședintelui parlamentului Plahotniuc. Anume el a
declarat că PLDM, partidul său, iese din AIE și cere constituirea unui nou
acord între partidele Alianței.
O moldoveancă din Italia, Nina
Gorincioi-Cadoppi, îi
trage mâța pe spinare premierului zicându-i: „ Cum credeți că te pot susține acei moldoveni
necăjiți care pe timp de arșiță, în timpul zilei de muncă, veneau de la 400 km
să-și dea votul pentru democrație, libertate și integrare europeană, dar
dumneata ieși pe 13 februarie și dai foc la Alianță? Sau credeți că vă susțin
acele mame cu copii care pe viscol stăteau în rând ca să voteze Alianța, iar
dumneata ai distrus-o? Ați crezut că sunteți Mesia, aroganța v-a adus acolo
unde ați ajuns. Anticipatele bat la ușă, țara e pe buză de prăpastie, iar Filat
crede că toată lumea e încântată de el. Corupția a pătruns ca o caracatiță în
guvern, iar dumneata ne crezi așa naivi că veți avea în continuare sprijinul
nostru, al Diasporei?” Într-adevăr,
Filat crede că diaspora îl va susține. A și făcut o declarație
în care asigură diaspora că el își va
depune toată priceperea și toată „dedicația” în numele democrației și
prosperității. Sperând poate că în felul acesta va păstra nestins focul iubirii
pe care diaspora moldovenească, mai bine zis asociațiile, îl nutrește pentru
guvernele de acasă – de fapt toate guvernele, chiar și cele comuniste.
Unul mai rău decât altul
Bine,
dar să vedem totuși cât e de gravă situația și cât e de mare vina lui Filat. Amintesc,
toată daravera a început cu celebra vânătoare
de mistreți din Pădurea Domnească,
unde a fost împușcat mortal Sorin Paciu. Încercarea de a ascunde de opinia
publică faptele vânătorilor, oameni din eșaloanele superioare ale puterii, a
făcut ca în Republica Moldova să izbucnească un scandal uriaș. Au fost demiși
mai mulți demnitari. Dar, așa cum funcțiile de stat, de la rangurile cele mai
înalte și până la paznici, sunt împărțite în alianță după un strict algoritm,
și așa cum capetele care au căzut erau de greutăți diferite, Alianța s-a
pomenit dezechilibrată. S-au dezlănțuit lupte intestine. Și a ieșit în evidență
cu multă claritate un lucru bine știut de mult, cu toate că nedovedit de
justiție: tumoarea de unde iradiază o influență malignă în toate structurile
statului este oligarhul Plahotniuc, prim-vicepreședinte al Parlamentului,
fruntaș al Partidului Democrat. Filat a propus eliminarea funcției pe care
Plahotniuc o deținea și, prin votul unit al liberal-democraților și al
comuniștilor, Plahotniuc a fost înlăturat. Dar nicio faptă fără plată, răzbunarea
acestuia a venit imediat. Sunt făcute publice, de către oamenii lui Plahotniuc,
niște interceptări
– ilegale - ale convorbirilor telefonice
ale premierului. Care scot la iveală că Vlad Filat guvernează prin mijloace deloc
curate, dă ordine să fie obstrucționați anumiți întreprinzători ori să fie
amendate cu sume mai mici anumite companii – cu alte cuvinte, face un adevărat
trafic de influență. Publicarea interceptărilor
dă o nouă putere învinuirilor care pluteau de mult în aer că Filat are
controlul asupra vămilor și guvernează gândindu-se în primul rând la propriul
buzunar, fiind și el unul din cei mai bogați oameni ai Moldovei. Succesele sale
sunt deci uitate, i se amintește însă că nu a obținut mare lucru în
dezrădăcinarea promisă a sărăciei și în integrarea europeană. Egoiști și
invidioși, Lupu și Ghimpu, doi demagogi încâlciți la vorbă și lipsiți de
carismă, întorc armele împotriva tovarășului lor mai talentat. Și guvernul
Filat cade. Iar dacă Alianța nu reușește să formeze un alt guvern, sunt
inevitabile alegerile anticipate. Într-adevăr, situația e gravă, căci
anticipatele ar putea să însemne resurecția comuniștilor. Dar vina nu e a lui
Filat. E a vânătorilor de mistreți, poate.
Am văzut că după înlăturarea lui Plahotniuc nu
erau semne de criză de guvern. Deci, căderea guvernului nu a fost decât
răzbunarea Păpușarului, moftul acestuia, și dovedește cât de încurcată în
socotele este politica de la Chișinău. Pare că Lupu și Ghimpu au devenit pionii
lui Plahotniuc. Pare că Filat este și el compromis, iar un nou acord dintre cei
trei corifei și al patrulea din umbră, după cum afirmă și Sergiu Mocanu, ar
semăna mai mult a conspirație criminală contra statului.
Nu
avem alternative? Să le propunem!
Dar oare
avem o alternativă? Dacă vin anticipatele, avem partidul progresist pe care
să-l votăm cu toată inima? Nu, ăsta e corupt, ăla e regresist, celălalt e
extremist. Și va trebui, după cum s-a mai și întâmplat, să-l susținem pe cel
mai bun dintre cei răi. De ce? Pentru că, vedeți dumneavoastră, politica este o
treabă murdară. Nu ne place să ne implicăm pentru că ne mânjim mâinile. O lăsăm
deci pe seama hoților. Ne complacem în a fi spectatori și a critica politica de
acasă de pe divan, după cum fac și eu chiar acuma. Și mă gândesc la
intelectualii de la Chișinău, pe care îi tot văd pe facebook și pe ziare, cu
articole și păreri de tot respectul despre situația politică. Domnule, mă
gândesc, dar oare aceștia de ce nu intră în partide, de ce nu se angajează
energic cu mințile lor luminate în lupta politică directă? E plin Chișinăul de
opinioniști și comentatori politici, în loc să-și tot dea cu părerea, ar face
poate mai bine să se infiltreze în partide, ar lupta pentru detronarea
folcloricului Ghimpu din partidul liberal, l-ar sfătui pe îmfumuratul Filat să
scoată lăudăroasa fotografie cu Merkel de pe profilul de fb, l-ar convinge pe
Lupu să nu-și schimbe părerile chiar în toată ziua. Politica trebuie
controlată, corectată, dresată, înnobilată.
Politica, a spus Roberto Benigni, poate,
trebuie să fie cea mai nobilă și mai frumoasă dintre ocupații. Și mă bucur că
italienii n-o lasă doar în seama ticăloșilor. Alegerile italiene recente au fost
de o efervescență deosebită, oamenii s-au implicat cu tot sufletul pentru că nu
sunt indiferenți, e drept că rezultatul a fost un rahat. Trebuie să ne ocupăm
de politică. Că de altfel se va ocupa politica de noi, mințindu-ne, furându-ne.
Iar faptul că atâtea urâțenii ale
politicii moldovenești au ieșit în acest început de an la suprafață, nu trebuie
să ne întristeze, ci să ne bucure. Democrația încă e vie. Și nu trebuie să fim
pesimiști ca unii care zic că mai rău nu poate să fie. Eu sunt optimist. Și cred
că poate, poate să fie și mai rău.
Nessun commento:
Posta un commento