„Ieri, 5 august 2012, pe când se fierbea Unirea în Bălți...” Așa aș putea începe și eu, iubite cetitoriule, în stil crengian, relatarea despre evenimentele care au cam zdruncinat Republica Moldova în sfânta zi de duminică 5 august.
S-a început cu aceea că adepții Partidului Național Liberal al doamnei Vitalia Pavlicenco, tineri veniți din România, precum și capetele fierbinți din alte mișcări de dreapta, cum ar fi Acțiunea 2012, au hotărât să facă o manifestație unionistă. Unde? Păi în chiar bârlogul reacțiunii ruso-comunist-ortodoxe care este așa zisa capitală a nordului, orașul Bălți. Zis și făcut, municipalitatea Bălțiului nu a permis, dar judecata a hotărât că băieții au tot dreptul să manifesteze.
Numai că se știa că nu va fi ușor. Contra unioniștilor s-au mobilizat stataliștii, comuniști, socialiști, mișcarea Voievod. Detașamentele de unioniști și de stataliști au mers la Bălți de la Chișinău. Tot de la Chișinău au mers la Bălți detașamentele de elită ale poliției. A fost un meci de toată frumusețea. În unioniști au zburat pietre, ouă de găină, pumni în bot. Pe când stataliștii au fost împroșcați cu trandafiri – ah, ce romantic, am rămas înduioșat! Au avut de suferit și părțile terțe, trecătorii de exemplu, iar o reporteriță de la Jurnal TV a fost dusă la spital cu capul spart.
Ceea ce demonstrează că intoleranța generală din Moldova, unde toți se urăsc reciproc de la o samă de vreme, dă primele roade vizibile: capete sparte, sânge pe caldarâm. Ca să vezi, intoleranța asta rodește bine și pe timp de secetă.
Nessun commento:
Posta un commento