„LITERATURA ȘI ARTA” - CARTAGINA NOASTRĂ INTERIOARĂ

„LITERATURA ȘI ARTA" - CARTAGINA NOASTRĂ INTERIOARĂ
(scrisoare unui amic)
Dragă prietene,
aflu din cele ce-mi scrii despre Moldova că citești cu plăcere „Literatura și Arta”, pe care o consideri unicul ziar combativ din țara noastră. Îți respect părerea, dar vreau totuși să-ți dovedesc că săptămânalul acesta lucrează contra progresului și contra poporului nostru. Da, cred că, cu toate că este declarat anticomunist și declarat unionist, iar noi suntem amândoi și anticomuniști, și unioniști, trebuie să combatem acest ziar din toate puterile. Pentru că mijloacele cu care instituția lui N. Dabija vrea să-și atingă scopurile sunt inacceptabile pentru mine și pentru tine. Deci, voi pleda și eu, după cum vezi, pentru aceea ca mijloacele să nu fie scuzate, ci învinuite și chiar puse pe banca judecății. Nu voi spune nimic nou. Mă voi mira însă că până acum nu s-a ridicat încă în societatea moldovenească, în tabăra ei progresistă, un cor de voci care să condamne mijloacele evident necinstite, evident de prost gust și evident ne-europene de care face uz „Literatura și Arta”. 
Dar să procedăm cu calm. Ziarul acesta a promovat perestroika gorbaciovistă și renașterea valorilor naționale. Laudă lui. Scopul actual al ziarului e crearea statului unitar al tuturor românilor. Sunt de acord cu ideea că basarabenilor le-ar fi mai bine într-un stat mai mare. Dar sunt împotriva mijloacelor de lupta pe care le folosește „Literatura și Arta”.
Acest ziar are un stil publicistic partizan, subiectiv, amestecat cu exagerări poetice și potențialmente supărător. De exemplu, atunci când Dabija scrie că pe Gr. Vieru „Dumnezeu l-a sărutat pe frunte”, cititorului parcă i s-ar lua din start posibilitatea de a face o minimă observație critică la adresa lui Vieru. Cum să critici un personaj care este ambasadorul plenipotențiar al lui Dumnezeu? Și tot așa, dacă ai avut un proces de judecată cu cineva sărutat pe frunte de dumnezeu și doamne ferește l-ai indispus, riști să devii „asasinul moral al Poetului”. Acest stil al „Literaturii și Arta” este nimic mai puțin decât o boală a totalitarismului. Eminescu ridicat în slăvi luciferice, Vieru sărutat pe frunte de Dumnezeu, Stalin cel mai bun prieten al copiilor. E un stil absolut deplorabil, care te face să zâmbești cu tristețe dacă-ți trece cumva prin minte ideea bizară de a-l compara cu literatura franceză, de exemplu. Iar stilul personal al lui Dabija e acela al unui proroc provincial, al unui șef de sectă. Îți repet și ție: port tot respectul domnilor Eminescu și Vieru, dar nu vreau să-i divinizez. Sunt ateu.
Apropo de religie. „Literatura și Arta” o propagă cu zelul misionarilor cruciați. Comuniștii au fost răi pentru că au distrus bisericile. Nu contează că au lichidat analfabetismul și au introdus școala medie obligatorie. Dabija publică în ziar fragmente de romane cu preoți eroici în gulaguri sovietice. Eseiști conformiști publică povești siropoase cu morală religioasă. Jurnaliști preacuvioși propun asanarea morală a societății și cinstirea memoriei Poetului Grigore Vieru prin intermediul unor cicluri de emisiuni pe teme religioase la televiziune. Se ajunge până la aceea ca să se afirme că comuniștii și ideologii lor ar fi fost sataniști, prin urmare o bandă periculoasă de urmași ai lui satana, nu intelectuali, nu gânditori și filosofi. Deci, dragă prietene, nu trebuie să combați comunismul cu argumente, ci cu fum de tămâie. Și îți mai atrag atenția că religia ortodoxă este privită ca o dimensiune esențială a poporului român, necredincioșii rezultă a fi indivizi de tot disprețul, comuniști sau rătăciți. Vreau să-ți spun că această încrâncenare în a ridica în slăvi pe de o parte și a denigra pe de altă parte e cu mult mai mare decât a ideologilor sovietici care au militat de multe ori cu mijloace mult mai delicate și mai nuanțate. Tu crezi că, fluturând prapurile unei ortodoxii intolerante la care se aliniază toți din lașitate și conformism,vom fi acceptați mai repede de Europa? Pașaportul pentru Europa este laicismul, nu restaurația monarhiei și introducerea religiei în școală.
Și apropo de delicatețe. Dabija oferă în ziarul său generoase spații unui oarecare Anton Moraru, vajnic luptător contra comunismului. Uite un citat din opera-i:
1.Din ştiinţa istorică noi acumulam
deşteptăciunea vieţii umane, raţionalismul şi
practica pozitivă.
2.Din cauza politicii
comuniste s-au ivit mai multe stafii, fantome,
persoane urâte la suflet, slabe, nepregătite,
nişte sărăntoci care au distrus ştiinţa istorică.
3.În ultimul timp s-au accelerat atacurile massmedia
comuniste şi de orientare rusească împotriva
Istoriei Românilor, au respins într-un
mod brutal şi antiuman propunerea prim-ministrului
Vlad Filat de a reintroduce în şcoli
cursul de Istorie a românilor ca un eveniment
firesc în sistemul de învăţământ. În aceste
condiţii, un oarecare „Saigak” (este un nume
de animal) scrie că, chipurile, „populaţia
Moldovei nu va susţine niciodată ideea de a
studia în şcoli istoria românilor”
4.Istoria românilor
ne este străină”, scrie Olga Padalka
(Ibidem). De ce? Pentru că această doamnă
cu un nume de familie foarte urât („Padalka”
provine de la rusescul «padal’», ceea ce
înseamnă stârv, hoit, mortăciune), ca şi alţii,
n-au studiat-o şi nici nu doresc s-o cunoască.
5.După cum spunea Voltaire,
adevărul şi monumentele ştiinţifice există
veşnic, ele fiind permanente.
Anton MORARU,
dr. hab. în istorie, prof. Univ.
Cum îți pare? E delicat? Și e creștin să se lege de numele oponentului ca cel din urmă derbedeu de la țară? Monumentele ridicate în perioada sovietică, zice tot Anton Moraru, urmează a fi demolate pentru că au fost create de colaboraționiști ,care au îmbrățișat ideologia comunistă. Nu contează valoarea lor intrinsecă sau extrinsecă. Sunt comuniste și gata. Pornind de la ideea aceasta, burghezia ar fi trebuit să distrugă toate monumentele de artă create de sclavagiști și monarhiști. Ștefan cel Mare și el este un fel de Stalin care a ucis oameni nevinovați, care a dus în robie multă lume, la gunoi cu el. Eminescu, apărând boierii conservatori și luptând contra liberalilor progresiști, ar trebui poate scos din programele școlare, ca să nu infiltreze în mintea elevilor ideologia totalitară a feudalismului. Când însă te mai uiți primprejur, observi că au fost comuniști Picasso, Camus, Sartre. Cum oare nu s-au gândit că odată și odată urmează să ajungă să dea seamă lui Anton Moraru? Tot la tema delicateței ar fi de vorbit și de atacurile pe care le face ziarul nostru la adresa lui Conțiu, publicistul de la „Moldova Suverană”. Indiferent de cine este în realitate Conțiu și indiferent de ce a făcut, a spune despre el în public că ar fi un pesticid, șacaloid, canalie, conțică-limbrică este o lipsă atât de mare de educație și bun simț, încât nu mai are absolut nici o importanță pentru ce idee pledezi. Fie aceasta cât de progresistă, va fi iremediabil compromisă.
Iată de ce, prietene, consider că „Literatura și Arta” este bastionul reacției moldovenești. Promovează naționalismul, rusofobia, dezbinarea, obscurantismul. Se crede pro-europeană, dar nu e europeană deloc. Dă glas unor voci răgușite de ură și lipsite de rațiune. Societatea moldovenească încă nu a realizat cât de periculoasă e instituția lui Dabija. Cel puțin o ironizează. Nu. „Literatura și Arta” trebuie combătută și distrusă. Este Cartagina noastră interioară. Corăbiile ei ajung și aici în Italia, unde am auzit moldoveni ce vorbeau despre comuniști în termenii lui Dabija, numindu-i sataniști. Nu ne putem compromite în halul acesta în fața prietenilor italieni. Lumea e cu ochii pe noi, există deja intelectuali occidentali care ne cunosc limba, ne citesc ziarele. De aceea trebuie să ne însușim spiritul toleranței și bunăvoinței față de toți oamenii și față de toate popoarele. Doar așa vom fi acceptați cu toată inima în Europa.
Prietene, Cartagina trebuie distrusă.