Rezultatele
ultimelor alegeri românești, pe lângă răutățile gratuite care s-au spus despre
victoria unei grupări de plagiatori și de somnoroși, au mai adus și surpriza
căderii din înalt a „zeului diasporei” William Brânză, învins de un necunoscut,
nu se știe prin ce miracol. O altă surpriză a fost victoria netă pe care a repurtat-o
ARD în Republica Moldova. Iată ce scria în această privință „Ziarul de Gardă”
de la Chișinău:
„ … USL
a câştigat în aproape toate colegiile din ţară, pierzând doar în cele cu o
majoritate maghiară. Totodată, ARD a avut câştig de cauză doar în colegiile în
care au votat cetăţenii români din Basarabia. Astfel, în Colegiul 2 pentru
Camera Deputaţilor, care include R. Moldova, Eugen Tomac, consilier al
preşedintelui Traian Băsescu şi candidat ARD, a primit 11473 de voturi, dintre
care 11153 de la cetăţenii cu drept de vot cu domiciliul în R. Moldova.
Miercuri, 12 decembrie, în cadrul unei conferinţe de presă, Eugen Tomac a
mulţumit public basarabenilor pentru sprijin. Acesta a spus că “încrederea mă
obligă şi mă face să fiu mai responsabil…». Totodată, Tomac a menţionat că
«atât cetăţenia română, cât şi programele educaţionale şi culturale vor rămâne
o prioritate pentru statul român. Voturile mă obligă să fiu insistent în
promovarea intereselor basarabenilor în Parlamentul României. Le mulţumesc
românilor că au venit la vot. Numărul mare de votanţi ne obligă să tratăm cu
mai mult respect românii din Basarabia. Numărul de votanţi ar fi fost mult mai
mare, dacă din punct de vedere tehnic alegerile erau pregătite altfel. Nimeni
nu şi-a imaginat că vor veni atâţia oameni la vot. Patru secţii în Chişinău
sunt insuficiente», a remarcat Tomac. Acesta a promis că va depune un
demers pentru reducerea taxelor consulare în procesul de redobândire a
cetăţeniei române şi este sigur că «procesul de redobândire a cetăţeniei nu se
va bloca, indiferent de culoarea politică din România.
De sprijinul masiv al basarabenilor s-a bucurat şi un alt candidat al ARD,
Viorel Badea. Acesta a câştigat Colegiul 1 Diasporă pentru Senat, acumulând
peste 21.700 de voturi. Pentru Badea au votat peste 9000 de cetăţeni români din
Basarabia, voturile cărora au înclinat practic balanţa în lupta cu USL-istul
Cristian David, care a fost votat de aproape 15 mii de alegători.”
Bănuiesc că Brânză, dat din
start drept învingător de românii din diaspora, nu a trecut probabil și de
aceea că românii din diaspora nu s-au prea înghesuit la vot. În schimb
cetățenii români ai Republicii Moldova s-au înghesuit de-a binelea. Și au stat
ore și ore în cozi interminabile în fața sediilor de votare, în frig și zăpadă,
pentru ca să-și exercite un drept fundamental la care țineau în mod deosebit. Laudă
lor, laudă atitudinii lor cetățenești responsabile, onoare celor care au
demonstrat că și-au dorit cetățenia românească nu numai pentru a se plimba prin
Europa cu pașaport românesc, dar și…
Dar și pentru ce altceva? Pentru a lupta în
războaiele politice ale țării vecine, zic cu îndrăzneală și mă hazardez să
urmăresc în continuare acest gând. Cei care participă la războaie în țări
vecine sunt numiți de regulă mercenari. Mai în glumă, mai în serios, aș vrea să
mă întreb în rândurile ce urmează dacă nu cumva politicienii români au prins
năravul de a-și recluta mercenarii printre cetățenii moldoveni. Căci s-a văzut
de la o vreme încoace că votul basarabenilor poate fi foarte important în
alegeri, tot așa cum a fost de exemplu prestația cazacilor zaporojeni în bătălia
de la Cahul a lui Ioan Vodă cel Cumplit. Poate s-o confirme chiar Președintele Băsescu.
A atrage
basarabenii în politica românească este convenabil. Sunt oameni care, date fiind
vitregiile sorții lor, au o anumită slăbiciune pentru discursul naționalist și
anticomunist, îi poți deci cuceri cu câteva vorbe frumos meșteșugite; dacă le
mai dai și râvnita cetățenie, dacă mai oferi fruntașilor ceva funcții, bani și
onoruri, îi ai cu ușurință de partea ta. Ceea ce convine mai ales în toată
treaba asta e faptul că alegătorul basarabean nu este cetățean român efectiv,
nu trebuie să-i asiguri un loc de muncă, să-i dai alocație, asistență medicală,
pensie la bătrânețe etc. Nu, la toate
aceste chestii prozaice se gândește guvernul moldovean, prin urmare, atunci
când nu va avea de muncă, alegătorul român din Basarabia nu va protesta
împotriva guvernului de la București, dar va ieși în Piața Marii Adunări Naționale
de la Chișinău. O minune! Alegătorul din Republica Moldova rezultă, pentru
politianul român, o pradă râvnită. Și o marfă ieftină!
Mă întreb
dacă este tot atât de ieftin și pentru contribuabilul român. De multe ori am
încercat un sentiment de rușine în fața românilor simpli, săraci, care mențin
prin munca lor, prin impozitele lor mașinăria statului și care mai trebuie să
plătească pe de asupra și bursele studenților basarabeni, și donațiile de
carte, și salariile preoților din Mitropolia Basarabiei, și activitățile
Institutului Cultural Român și multe altele. Oamenii aceștia care s-au bătut de
la un blid de fasole cu cârnați, care iau calea pribegiei și fac muncă de slugă
în Occident, care își riscă viața pe schele – oamenii aceștia, zic, oare ce gândesc
atunci când ies la iveală cheltuielile injustificate ale DRP-ului în Republica Moldova?
Oare nu se uită la moldoveni ca la niște profitori lipsiți de obraz? Cu atât
mai mult că Republica Moldova nu este un stat în care limba română, tradițiile
românești să fie amenințate de o iminentă nimicire. Republica Moldova este
structura statală protectoare prin definiție a ființei limbii române și
tradițiilor românești. Și deci este frumos să fie lăsată să meargă pe propriile
picioare. Nu-i vorbă, orice ajutor este binevenit, cu condiția ca acesta să nu
creeze mercenari politici. Pentru că s-a zis – și pe bună dreptate – că de
multe ori moldoveanul care votează în alegerile din România nu cunoaște
adevărata situație a României, nu simte pe pielea lui efectele nemijlocite ale
politicii românești, nu cunoaște și nici nu este interesat să cunoască
dedesubturile vieții politice din țara celei de-a doua cetățenii; cu toate
acestea își asumă aroganța să voteze și să decidă astfel soarta celorlalți
cetățeni români. Moldoveanul riscă să fie privit urât pentru asta. Dar vina
desigur nu e a lui, ci a celor care îl manipulează.
Mă gândesc
că politica românească din Republica Moldova nu e întotdeauna bine așezată pe
principii europene moderne. Prea se pune accentul pe etnie, într-o zonă în care
etniile sunt mai multe, iar ceea ce contează cu adevărat sunt drepturile și
legalitatea. Prea seamănă a ingerință în treburile interne ale altui stat
promovarea unionismului prin marșuri stradale. Prea scandaloasă salarizarea
preoților de la Mitropolia Basarabiei din bugetul României, cu toate că la fel
de scandaloasă este și salarizarea de la buget a preoților din România însăși.
Nessun commento:
Posta un commento