Despre vizita Angelei Merkel în Republica Moldova

Desfăşurată la 22 august 2012, vizita cancelarului german la Chişinău a fost în primul rând un succes al guvernului moldovean şi al premierului Vlad Filat. În felul acesta au fost confirmate în mod indirect succesele Republicii Moldova şi buna direcţie în care ea se mişcă.

Vizita Angelei Merkel a fost precedată de o pregătire a terenului cum Chişinăul n-a mai văzut. Drumul de la aeroport a fost adus în scurt timp în optime condiţii, au fost cărate sute de tone de gunoi de unde nu le era locul, s-a pus un pic de ordine în haosul parcării automobilelor pe străzile oraşului. Toată această vânzoleală a stârnit desigur nenumărate ironii în presă şi pe site-urile de socializare, dar până la urmă cetăţenii au avut de câştigat.

Multe minuni trebuia să facă Angela Merkel în Moldova, dacă ne luăm după aşteptările exprimate de unii sau de alţii.

Unioniştii moldoveni şi naţionaliştii pro-români au aşteptat de la „doamna de fier” a Europei ca să-şi ceară scuze pentru pactul Molotov-Ribbentrop şi să facă Unirea Republicii Moldova cu România după modelul reîntregirii Germaniei.

Stataliştii moldoveni au aşteptat ca bagheta magică a lui Merkel să reintegreze în Moldova republicuţa secesionistă a Transnistriei.

Unii naivi, alde subsemnatul, au sperat ca Merkel să viziteze combinatul de ciment al concernului Lafarge de la Rezina, pentru ca autorităţile să repare în grabă şoseaua Orhei-Rezina, distrusă într-un hal fără de hal de camioanele grele care transportă cimentul spre capitală.

Merkel însă nu a făcut minuni. Dar ne-a privit şi ne-a vorbit îndelung, într-un discurs impunător ţinut în faţa parlamentarilor. Şi în felul acesta, fiind lumea cu ochii pe cancelarul german, am nimerit şi noi în câmpul atenţiei opiniei publice europene.

Presa germană a scris pe larg despre Moldova, de data asta însă nu am fost pomeniţi în treacăt în legătură cu istorii de criminalitate, sărăcie extremă şi prostituţie. S-a spus despre guvernul nostru că este reformator din punct de vedere politic şi economic şi că a mai făcut progrese sesizabile în rezolvarea problemei transnistrene. S-a spus despre ţară că a făcut paşi concreţi şi ireversibili spre Uniunea Europeană.

Revenind la discursul cancelarului în Parlamentul de la Chişinău, se poate de spus că acesta a fost punctat cu nişte repere foarte semnificative. Doamna Merkel ne-a compătimit de la bun început pentru seceta care ne-a devastat agricultura.

Apoi a ţinut să amintească că în ţinutul nostru, la sudul Basarabiei, au trăit multă vreme colonişti germani. A menţionat că am avut de suferit „în anii sumbri ai dictaturii naţional-socialiste” şi de pe urma represiilor staliniste.

Cancelarul a amintit cu satisfacţie că Germania a fost primul stat al Uniunii Europene care a deschis o ambasadă la Chişinău şi că actualmente Germania este unul din cei mai importanţi parteneri comerciali ai Moldovei, întreprinderile germane contribuind substanţial la modernizarea industriei, agriculturii şi infrastructurii prin introducerea celor mai bune practici şi know-how.

De aceea noi, a menţionat cancelarul, am venit în Moldova nu numai cu o delegaţie politică, ci şi cu una economică. Ne bucurăm şi de interesul pe care îl au moldovenii pentru Germania, în acest sens fiind remarcabil faptul că circa 13 000 de copii de aici studiază limba germană.

Abordând tema libertăţilor europene, doamna Merkel a optat pentru un anume tip de capitalism şi a făcut guvernanţilor noştri o sugestie importantă.

Iată cuvintele ei: „Noi, europenii, putem fi mândri de Europa, care este un spaţiu al libertăţii. Democraţia, drepturile omului, statul de drept, libertatea de opinie şi a presei sunt aici ferm ancorate. în orânduirea noastră liberă succesul economic şi responsabilitatea socială constituie o unitate. În Germania noi o numim economie socială de piaţă.”

Nu ne rămâne decât să sperăm că şi la noi se va opta pentru economia socială de piaţă, punându-se nişte frâne raţionale capitalismului sălbatic care face ravagii.

Sprijinul pe care ni l-a promis doamna Merkel este foarte important. Mai întâi de toate e vorba despre triplicarea ajutorului economic german, care va ajunge de la 4,5 la 15 milioane de euro.

Apoi vom avea 122 milioane de euro de la Uniunea Europeană. Vom fi susţinuţi ca să încheiem un Acord de Asociere cu UE şi un acord de facilitare a vizelor. Vom fi sprijiniţi să rezolvăm problema transnistreană.

Iată cuvintele doamnei Merkel cu privire la Transnistria: „Astăzi, după 20 de ani de la acest conflict amar şi grav, a sosit timpul să identificăm soluţii. Nu există niciun motiv valabil ca să aşteptăm condiţii mai bune. Nu există niciun motiv plauzibil pentru a rămâne în acest conflict. Din status quo-ul conflictului îngheţat beneficiază doar foarte, foarte puţini oameni. Pentru marea majoritate a populaţiei, din contra, această divizare a ţării este dureroasă. Ea paralizează dezvoltarea economică şi socială... Vreau să vă asigur: Germania sprijină cetăţenii de pe ambele maluri ale Nistrului în eforturile lor de a îmbunătăţi situaţia. Noi sprijinim integritatea teritorială şi suveranitatea Republicii Moldova, în cadrul frontierelor recunoscute pe plan internaţional, cu un statut special pentru Transnistria.”

Din programul vizitei, nu putea să lipsească şi un popas al cancelarului în cel mai mare beci de vinuri din Europa, oraşul subteran al vinăriei Cricova. Încântat de oaspetele său, premierul Filat i-a făcut cadou o colecţie de peste patru sute de sticle de vinuri moldoveneşti de preţ.
(http://www.gazetaromaneasca.com/integrare/moldoveni-in-italia/4111-despre-vizita-angelei-merkel-in-republica-moldova.html )