LUPII TINERI ȘI MAESTRUL

În articolul „Maestrul și Cristalul” ( http://cojocari.ro/2012/07/maestrul-si-cristalul/) Vitalie Cojocari, un june jurnalist, îi face o plecăciune adâncă lui Constantin Tănase de la „Timpul”. Constantin Tănase ar fi un Maestru, ar fi un brand.

O fi, nu zic. Dar ziarul său nu știu ce e. „Timpul” nu-mi pare nici de dreapta, cum e de exemplu Revista 22, nici de stânga, cum e CriticAtac. Nu știi cu cine stă, cu masele de jos, sărăcite de un capitalism sălbatic, ori cu oligarhii de sus, îmbogățiți în mod obscen. În comparație cu ziarele și revistele pe care le citesc în Italia, „La Repubblica” de exemplu, care e de stânga, sau „Panorama”, care e de dreapta, „Timpul” e o fițuică mizerabilă, sub nivelul chiar al ziarelor distribuite gratis prin metro sau baruri. Nu găsești în el ideologie serioasă. Nici cultură. Doar ironii, zeflemele, atacuri la persoană. Sau naționalism ieftin. Sau pagini de calendar creștin-ortodox. Un stil infect. Poți să nu fii de acord cu „Săptămîna”, dar revista lui Viorel Mihail are mult mai mult stil.

Cel ce dă tonul la „Timpul” e Constantin Tănase.

Tănase e maestrul moldovenilor frustrați de propria neputință. E suficient ca Maestrul să facă vreo remarcă antirusească gratuită, că este imediat aplaudat de naționaliștii de paie pro-România. Dar Maestrul e antirus doar în măsura neputinței de a crea o țară curată și ordonată, cu o limbă română oficială care să funcționeze efectiv. Și e anticlerical doar în măsura în care este antirus, căci în rest promovează o ortodoxie românească călduță. Și e unionist doar în sensul că vede Unirea ca pe un vis frumos. Și îi place statalitatea moldovenească doar până la Nistru, căci Transnistria îl înfricoșează, și pe bună dreptate. 

Tănase e un moldovean get-beget. E simpatic uneori, are dreptate uneori. E o parte importantă a jurnalisticii moldovenești, da. Dar lupii tineri ai jurnalisticii noastre nu cred că trebuie să și-l ia de model și de mentor.