ARE MOLDOVEANUL DEMNITATE?

MOLDOVEANUL ARE DEMNITATE!

Atunci când intră într-o farmacie și cere o aspirina, iar farmacista îi vorbește în rusește, moldoveanul se supără. Eu mă aflu în țara mea, vreau să mi se vorbească în limba mea!.. Da, moldoveanul are demnitate!

Atunci când jurnalistul Brega merge într-o universitate rusească de la Chișinău și i se adresează rectorului în limba română, iar acesta i-o întoarce pe rusește și îl mai și bruschează pe de asupra, jurnalistul se supără. Iar odată cu el se supără toți moldovenii. Ziarele vuiesc de indignare patriotică, subsolurile articolelor explodează de injurii contra „ocupanților”... Asta e! Moldoveanul are demnitate!

La începutul lui august, tocmai pe când politicienii pleacă în vacanță, iar jurnaliștii nu prea găsesc cu ce să umple coloanele ziarelor, iată că izbucnesc două scandaluri care vin să salveze situația jurnaliștilor. Dar care, pe de altă parte, îi supără enorm pe moldoveni. Primul scandal a fost disprețul arătat față de studierea limbii române în Găgăuzia de către bașkanul Găgăuziei Mihail Formuzal. Atunci când 45 de liceeni găgăuzi au picat examenul la limba română, Formuzal a prezentat situația ca pe un caz grav de împilare a poporului său, constrâns să studieze o limbă de care nu ar avea nevoie. Să li se dea posibilitatea să repete examenul! Să li se facă diplome de bacalaureat care să nu conțină materia limba română! Universitatea din Comrat să-i înmatriculeze chiar și cu notă insuficientă! Al doilea scandal e constituit de un alt act de dispreț față de limba națiunii titulare din Republica Moldova. Pe 5 august autoritățile găgăuze întorc către Chișinău fără să examineze o circulară a Ministerului Dezvoltării Regionale și Construcțiilor pe motiv că nu conține traducerea în rusă. Urmează amenințarea Comratului că așa se va proceda cu toate actele netraduse în limba rusă. Și iarăși moldovenii, încolțiți tocmai în ajunul Sărbătorii Limba Noastră cea Română de pe 31 august, se supără. Se supără și înjură. Se supără și blestemă... Ce să mai zici? Moldoveanul are demnitate!

După ce mă supăr și după ce înjur „veneticii” și eu, ca moldovean get-beget ce sunt, îmi mai pun și o întrebare. Dar oare de ce în țara asta a noastră nu se respectă legea? De ce progresiștii de liberali care i-au alungat pe antinaționalii de comuniști nu fac așa ca această lege să fie respectată, fire-ar să fie!? Ia să vedem ce zice nenorocita aia de lege!..

Caut, deci. Mă informez. Pentru ca să descoper stupefiat că am înjurat degeaba! Că găgăuzii, da, poate că nu ne respectă limba, în schimb ne respectă legea! Iar cei care se comportă incorect și anticonstituțional suntem chiar noi, moldovenii. Dar să le luăm pe toate pe rând.

Legea care reglementează funcționarea limbilor în Republica Moldova a fost adoptată în 1989, la finele epocii sovietice. A fost rezultatul unei confruntări fără egal în parlamentul de atunci al RSS Moldovenești dintre savanții lingviști, scriitorii, parlamentarii progresiști pe de o parte, și, pe de altă parte, forțele conservatoare care erau împotriva alfabetului latin, împotriva mai ales a deschiderii Moldovei către România. Adoptarea acelei legi la 31 august 1989 a fost o mare biruință a moldovenilor, un act de dreptate pe care și l-au făcut ei înșiși. Dar acea lege atât de bună, care a declarat limba moldovenească - era încă prematur să fie numită altfel – drept limbă de stat, era menită să funcționeze într-o Moldovă văzută nu ca țară independentă, dar ca parte integrantă a Uniunii Sovietice, pe care, apropo, încă n-o înmormântase nimeni și nimănui nici nu-i trecea prin minte bizara idee a unei apropiate prăbușiri. Din contra, toți credeau că perestroika înseamnă noi și luminoase orizonturi pentru o țară cu infinite posibilități, deja supraputere, deja aplaudată în toată lumea pentru schimbările pe care le inițiase. Ei bine, ceea ce era bun pentru Uniunea Sovietică, mai rămâne valabil pentru timpul nostru?

Să vedem. Iată niște exemple:

Articolul 2. În localitățile în care majoritatea o constituie populația de naționalitate găgăuză limba oficială în diferite sfere ale vieții este limba de stat, limba găgăuză sau cea rusă.

Articolul 3. Limba rusă, ca limbă de comunicare între națiunile din Uniunea RSS, se folosește pe teritoriul republicii alături de limba moldovenească în calitate de limbă de comunicare între națiuni, ceea ce asigură un bilingvism național-rus și rus-național real.

După cum se vede, constituția prevede pentru găgăuzi folosirea a trei limbi oficiale, la alegere. Iar limba rusă are un clar statut de limbă de comunicare. Și mai permisiv este articolul 6: „În relațiile cu organele puterii de stat, administrației de stat și organizațiilor obștești, precum și cu întreprinderile, instituțiile și organizațiile situate pe teritoriul RSS Moldovenești limba de comunicare orală sau scrisă - moldovenească sau rusă – o alege cetățeanul.” Iată așa. Ceea ce înseamnă în mod automat că moldovenii care nu cunosc limba rusă din diverse cauze sunt defavorizați din start la accederea la funcțiile de stat. Și nu numai, din păcate. E de notat că numărul celor care nu cunosc limba rusă crește din an în an, nu știu rusește sau știu prost studenții moldoveni din România, fiii atâtor emigranți, dar și copiii de la sate unde rusa nu se predă și nu se vorbește ca pe vremuri. Iar pentru ca să nu fie stresați găgăuzii că Chișinăul vorbește cu ei într-o limbă neînțeleasă, articolul 9 al legii spune că se asigură traducerea tuturor documentelor în limba rusă.

Prin urmare, nu pe rusofoni trebuie să se supere patrioții noștri. De vină e legea. Legea care la timpul ei a fost foarte bună, dar care nu a fost respectată nici în puținul pe care îl cerea. Legea care trebuia revăzută imediat după dobândirea independenței de stat, dar care a rămas neclintită. Legea care astăzi lucrează contra creării națiunii moldovenești unitare, favorizând existența mai multor națiuni în națiune. Legea care prevede că limba Bibliei de la București, a lui Heliade-Rădulescu și a lui Arghezi se numește limba moldovenească.

Păi de ce n-ați schimbat-o până acuma, domnule, legea aia strâmbă? Apoi că așa sîntem noi moldovenii, lăsători...

Are moldoveanul demnitate?