ROADELE INTOLERANȚEI, PE TIMP DE SECETĂ

„Ieri, 5 august 2012, pe când se fierbea Unirea în Bălți...” Așa aș putea începe și eu, iubite cetitoriule, în stil crengian, relatarea despre evenimentele care au cam zdruncinat Republica Moldova în sfânta zi de duminică 5 august.

S-a început cu aceea că adepții Partidului Național Liberal al doamnei Vitalia Pavlicenco, tineri veniți din România, precum și capetele fierbinți din alte mișcări de dreapta, cum ar fi Acțiunea 2012, au hotărât să facă o manifestație unionistă. Unde? Păi în chiar bârlogul reacțiunii ruso-comunist-ortodoxe care este așa zisa capitală a nordului, orașul Bălți. Zis și făcut, municipalitatea Bălțiului nu a permis, dar judecata a hotărât că băieții au tot dreptul să manifesteze.

Numai că se știa că nu va fi ușor. Contra unioniștilor s-au mobilizat stataliștii, comuniști, socialiști, mișcarea Voievod. Detașamentele de unioniști și de stataliști au mers la Bălți de la Chișinău. Tot de la Chișinău au mers la Bălți detașamentele de elită ale poliției. A fost un meci de toată frumusețea. În unioniști au zburat pietre, ouă de găină, pumni în bot. Pe când stataliștii au fost împroșcați cu trandafiri – ah, ce romantic, am rămas înduioșat! Au avut de suferit și părțile terțe, trecătorii de exemplu, iar o reporteriță de la Jurnal TV a fost dusă la spital cu capul spart.

Ceea ce demonstrează că intoleranța generală din Moldova, unde toți se urăsc reciproc de la o samă de vreme, dă primele roade vizibile: capete sparte, sânge pe caldarâm. Ca să vezi, intoleranța asta rodește bine și pe timp de secetă.

RUSOFOBIA LOVEȘTE OMENIA

Articolul domnului Bogatu „Rusofilia lovește omenia” (http://vox.publika.md/politica/rusofilia-loveste-omenia-286591.html ) este o mostră clasică de naționalism extremist. Rușilor nu li se oferă în acest articol nici cea mai mărunțică fărâmitură de credit. Sunt vinovați și gata. Faptul că se vorbește cum că moldovenii ar fi afectați de sindromul Stockholm îl scoate din sărite pe domnul Bogatu, care zice: „ Românii basarabeni, oricum s-ar autoidentifica ei, nu-s nişte sadomasochişti. Cu toate că mulţi sunt spălaţi pe creier, conaţionalii noştri n-au înnebunit să se îndrăgostească de cei care i-au ocupat, înfometat, deportat, deznaţionalizat, persecutat şi desproprietărit. ” Nu, domnule, noi pe ruși îi urâm, parcă ar vrea să se îndreptățească în fața nu știu cui autorul.

Domnule Bogatu, cei care ne-au înfometat, persecutat și desproprietărit pe noi i-au înfometat, deportat, desproprietărit și pe ruși. Poporul rus a avut de suferit de pe urma Puterii Sovietice mai mult decât oricare alt popor. Nu e bine deci să încurcăm lucrurile în felul acesta, și dumneavoastră știți că nu e bine, căci sunteți un om deștept. De ce o faceți atunci?

Recunosc că am o mare simpatie pentru ruși. Nu, nu numai pentru cultura rusă, pentru Tolstoi, Pasternak și Vâsoțki. Îi simpatizez și pe rușii de rând, pe Vania, Volodia ori Lena. Am făcut doi ani de armată rusească, i-am cunoscut foarte bine. Nu m-am bătut cu ei, din contra a trebuit să mă iau la bătaie cu moldoveni de-ai noștri. Și dacă ar fi să fim sinceri, ar trebui să recunoaștem că poporul nostru, cu toate că a avut multe de pățit de la imperiile rusești, pe ruși nu i-a urât. De altfel nu ar fi pline satele moldovenești de Iura, Sveta, Vania și așa mai departe.

Uăi Ruslan, ești de-acord? Da tu, fa Snejană?

RUȘII ȘI LEONIDA LARI

   Am citit dezgustat ceea ce au scris rușii de la Regnum.ru și cei din Liga Tineretului Rus cu prilejul morții poetei Leonida Lari. Au făcut din ea o sperietoare naționalistă, o adevărată vidmă setoasă de sânge rusesc. Pentru că Leonida Lari ar fi strigat să fie arși de vii copiii rușilor și să fie spălate străzile cu sânge rusesc. Brrrr...

E clar, rușii n-au iubit-o pe Leonida. O naționalistă, o extremistă, cum s-o iubești?! Bun, de acord. Dar oare pe moldovenii mai moderați rușii i-au iubit? I-au înțeles? Au priceput oare rușii simplissima idee că moldovenii vorbesc românește și că unirea Moldovei cu România ar fi tot atât de naturală ca unirea Calugăi cu Moscova? Nu. Ideile astea elementare n-au ajuns la mintea lor. Rușii continuă să repete papagalicește niște povești mincinoase ale propagandei sovietice. Limba moldovenească. Asuprirea națională a moldovenilor de către români între 1918-1940, românizarea forțată. Și, făcând treaba asta, rușii se arată foarte rigizi, foarte incapabili de a însuși noul, ori, vorbind mai pe de-a dreptul, foarte încremeniți în prostie. Poate greșesc, rog să fiu corectat atunci de domnii de la Regnum.

Dar vorbeam de Leonida Lari. Dacă rușii ar citi-o, ar descoperi că a fost o poetă. Nu o Poetă Mare, dar de multe ori o poetă delicată. Pe alocuri mistică, romantică. S-a consacrat luptei de emancipare națională a propriului popor, a îmbrățișat cauza unionismului, a fost de trei ori aleasă ca deputată în parlamentul României. Din îmbinarea poeziei cu politica de multe ori rezultă un extremism de prost gust. Poate că vouă, domnilor ruși, nu vă place gestul teatral al logodirii simbolice a Leonidei cu Ștefan cel Mare. Recunosc, nici mie. Poate că nu vă place prezența Leonidei în partidul România Mare al lui Corneliu Vadim Tudor. Nici mie. Dar de ce, dragii mei ruși, la moartea acestei poete nu ați avut oleacă de bun simț, oleacă de „sovesti” și oleacă de „blagopristoinosti” ca să recunoașteți că Leonida Lari a fost totuși o poetă adevărată și o luptătoare adevărată pentru niște idealuri adevărate? De ce măcar nu ați prins ocazia să spuneți că această idealistă a fost tratată cu ură și neînțelegere nu numai în Moldova, dar chiar și în iubita ei Românie?! Ha, v-ați limitat pur și simplu să vă vărsați veninul.

Vă credeam mai blagorodnici, zău. De fapt, voi, cei de la Regnum și de la Liga T.R., v-ați comportat ca niște holopi nemernici.